duminică, 18 decembrie 2016

Crăciunul și simbolurile oculte






Multe sărbători sunt practicate fară să li se cunoasca substratul.  Pentru a putea înțelege unele adevăruri despre viață trebuie să încercăm să renunțăm la sistemul nostru automat de credințe și prejudecăți care ne-au fost impuse încă din copilărie.

În acest articol o să încerc să relev cateva simboluri oculte și semnificații pe care le întâlnim de Crăciun. Mulți le vad dar puțini le observă. Cu cât am aflat mai multe detalii despre această sărbătoare mi-am dat seama cât de puține știm în general.

Cu cât știi mai multe, cu atât mai mult realizezi că nu știi nimic.“ obișnuia Socrate să spună. 

Crăciunul este o sărbatoare în care oamenii se reunesc pentru a sărbători o zi plină de simboluri: brazi veșnic verzi, lumini colorate, produse alimentare delicioase, cadouri și multe altele. Din păcate, foarte puțini oameni și-au pus întrebări in privința semnificației lor.

În această perioadă, Roma sărbătorea Saturnalia (17 – 24 decembrie) în onoarea lui Saturn, zeul agriculturii. Era o sărbătoare a plăcerilor, mâncarea şi băutura fiind savurate din abundenţă. În această perioadă, de comun acord, rolurile sociale erau inversate: sclavii deveneau stăpâni, ţăranii veneau la conducerea oraşului. Şcolile şi instituţiile erau închise pentru ca toată lumea să se poată bucura de petrecere. Se organizau carnavaluri pe străzi, mese festive, vizite la prieteni şi schimburi de cadouri aducătoare de noroc. Romanii îşi împodobeau casele cu ghirlande din laur şi brad, în care aprindeau lumânări. 

Mulți cred că în ziua de Crăciun se celebrează nașterea Mântuitorului. Dar nefiind conștienți și de substraturile acestei sărbători, mulți rămân fixați pe această idee. Țin să amintesc că Biblia nu menţionează data naşterii lui Iisus. Cu cât ne avântăm mai mult să întelegem această sărbătoare si simbolurile ei, ajungem la concluzia că are o puternică conexiune ocultă.

Cuvântul Crăciun are o puternică conexiune cu o tradiție medievală a Bisericii Romano-Catolice numită Sfânta Comuniune (Liturghia), ce este celebrată la miezul nopții, în ajunul zilei de 25 Decembrie. Alăturați cuvintele Hristos (Christ) și Sfânta Comuniune (Mass), și veți obține cuvântul Christ-mass, sau Crăciun (Christmas).

Bradul de Crăciun



Nu se știe exact de unde a pornit obiceiul bradului de Crăciun. În România bradul a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție. La început era împodobit cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În prezent el este ormanentat cu diferite minunății precum instalațiile luminoase, globulețele de sticlă, beteala, bomboane etc.
Simbolic, bradul de Crăciun reprezintă coloana vertebrală umană, adică „Pomul Vieții”. Totodată, „Pomul Vieții” simbolizează și o serie de alte lucruri, dar atunci când discutăm despre Crăciun el simbolizează coloana vertebrală. Coloana vertebrală este conectată cu craniul, cupola care găzduiește glanda pineală (simbolizată tot de un brad)Glanda pineală reprezintă Împărăția Cunoașterii (kingdome – în engleză) sau Cupola Regală (king-dome), localizată între Templele noastre (emisferele cerebrale – n. tr.).
Acest obicei de a cumpăra in fiecare an brazi este un  pericol pentru natură. Pentru a ajunge la dimensiunile preferate, unui brad îi trebuie cel puțin 15 ani. Țin să menționez că într-un hectar de pădure intră aproximativ 5000 de puieți.
Luminile de Crăciun, și legătura cu ADN-ul uman

ADN-ul și corpul uman sunt alcătuite din culori diferite. Se spune ca atunci când se decorează cu lumini de Crăciun brazii veșnic verzi si se pun cadouri sub ei, se comunică Forțelor Întunecate, simbolistic și in necunoștință de cauză că suntem de acord să le oferim ADN-ul, ca daruri sau ca ofrande. Acest lucru se datorează faptului că simbolismul reprezentat de luminile colorate de Crăciun reprezintă diferitele culori și benzi de frecvență ale ADN-ului uman.
Moș Crăciun, origini ascunse
Unele dintre cele mai vechi menționări ale personajului Moș Crăciun le găsim în texte din Egiptul Antic și Grecia. Conform mitologiei egiptene, Zeul-Soare Osiris s-a născut pe data de 25 Decembrie. Atunci când își aniversa ziua de naștere el obișnuia să meargă prin văzduh, cu carul său.
Adepții Teoriei Conspirației consideră că Santa este o anagramă pentru Satan. V-ați întrebat vreodată de ce Moș Crăciun poartă un costum roșu? Culoarea roșie este deseori folosită pentru reprezentarea Diavolului. Santa/Satan sunt nume și simbol utilizate pentru reprezentarea ideologiei Forțelor Întunecate.
Sunt mult mai multe lucruri de analizat. Am ajuns la concluzia ca multe sărbători păgâne au fost suprapuse peste cele creștine. Simbolurile pe care le întâlnim conștient sau nu, sunt de fapt energii foarte puternice, care pot fi folosite în scopuri benefice, sau malefice.
 
 
 
 
 
 

 

marți, 29 noiembrie 2016

Ziua Nationala a Romaniei


Ziua Nationala a Romaniei





Romania, 80 de ani de monarhie, 42 de comunism si 26 de ani de democratie. Iar in tot acest timp trei zile nationale: 10 mai, 23 august si 1 decembrie. De ce au fost trei? Si de ce s-au sucit de-a lungul timpului?

 Ziua Națională a Romaniei este pe 1 decembrie pentru ca asa spune articolul 12 aliniatul 2 din constitutia Romaniei. Un alt motiv  este faptul ca la 1 decembrie 1918 in cetatea Carolina din Alba Iulia, adunarea nationala a romanilor din Ardeal, Banat si Transilvania declara unirea cu Romania a tuturor romanilor si a teritoriilor locuite de ei, infaptuindu-se astfel Marea Unire.

Dupa revolutie, Ziua Nationala a Romaniei a fost si este in continuare 1 decembrie, fiind promulgata in anul 1990 de presedintele Romaniei din acele vremuri, Ion Iliescu. In anii de comunism o sarbatoream pe 23 august, in amintirea glorioasei intrari a Armatei Rosii eliberatoare in Romania.
In timpul cand  Romania era guvernata de un  monarh, ziua nationala era sarbatorita pe data de 10 mai. Data la care in anul 1877 Romania isi declara independenta fata de Imperiul Otoman. In 1917 sarbatoarea de 10 mai a fost interzisa odata cu ocupatia germana si din nou in 1947 de catre comunisti.

Unii istorici, precum, Neagu Djuvara, considera ca ar trebui sarbatorita ziua de 10 mai, ziua independentei statului roman, asa cum fac mai toate statele. El aratand într-un interviu acordat de TVR în anul 2011 că alegerea zilei de 1 decembrie de către regimul Iliescu a fost una conjuncturală, explicând că la 1 decembrie 1918 a avut loc doar unirea Transilvaniei și a Banatului cu România, pe când celelalte provincii istorice, respectiv Basarabia și Bucovina, au fost unite la date diferite.
Voi ce parere aveti? Cand ar trebui sarbatorita Ziua Nationala a Romaniei?

duminică, 6 noiembrie 2016

In vizita la Radio Romania





In vizita la Radio Romania




In cadrul universitatii “Ovidius”, specializarea jurnalism din Constanta impreuna cu alti colegi am avut oportunitatea sa vizitam Radio Romania.
Ajunsi acolo, am ramas frapati de dimensiunile cladirii in care radio-ul isi avea sediul. Am fost informati despre angrenajul institutiei. Cum fiecare om isi are locul lui. Si cat de frumos poate sa fie sa lucrezi  acolo daca iti place ceea ce faci.
Radio Romania este primul radio infiintat in tara noastra. Avand 88 de ani de activitate. Acest radio emite 4 posturi nationale dintre care doua sunt dedicate exclusiv culturii, 8 posturi regionale, 4 posturi locale, un post dedicat romanilor din Republica Moldova si doua posturi internationale. In prezent peste 4.5 milioane de ascultatori din Romania se bucura de acest radio.

 Iata cele mai populare posturi:
     Radio Romania Actualitati
Radio Romania Cultural
Radio Romania Muzical
Radio Romania Antena Satelor
Radio 3Net “Florian Pittis”
Radio Romania International si radio Chisinau
Radio Romania Regional

Tot acolo am avut ocazia sa vizitam si Agentia de Presa Rador, infiintata in anul 1990, care este cel mai puternic centru de monitorizare a presei din Romania.  Redacția RADOR monitorizează informații apărute în limba română și în 15 limbi străine; din audiovizual – 57 de posturi de radio și de televiziune, precum și din presa scrisă – 150 de ziare, agenții de presă de pe toate continentele. Pe lângă redacția de monitorizare, RADOR mai cuprinde: Centrul de documentare „Dimitrie Gusti” (care se ocupă de editarea calendarelor de evenimente cotidiene, săptămânale și trimestriale) si Biblioteca RADOR (importantă sursă de documentare pentru toate compartimentele Radio România care cuprinde în jur de 55.000 de volume, cărți rare, ediții princeps).

Caatoria a fost minunata. Un prilej minunat sa aflam cateva din tainele radio-ului. 








miercuri, 6 aprilie 2016

Zile de naștere






                Nu am o părere bună despre mine. Și cred că uneori o doză de autocritică îmi va face mai mult bine decât rău. Conștientizez că nu sunt persoana perfectă, și că niciodată nu voi fi. Orice homo sapiens de pe Terra are capitole la care excelează, capitole care pur și simplu nu îl atrag sau capitole în care este un dezastru. Întotdeauna este loc de mai bine in tot ceea ce înfăptuim, întotdeauna putem învăța ceva nou și întotdeauna putem încerca să ne depășim limitele.
          Când eram mic îmi doream să cresc mare. Să am banii mei, să nu dau socoteală pentru ce făcusem, să pot mânca ce vreau. Chiar să am o soție care să ma iubească, să facem copii și să trăim fericiți până la adânci bătrâneți. Cum se spune în basme. Acum am crescut, am 19 ani și nu mi se pare așa de tare precum credeam eu ca va fi. Am ajuns să îmi doresc sa pot da timpul înapoi, să mai pot fi din nou copil. Dar  știu că acest lucru nu se mai poate. Acum responsabilitățile, datoriile și viața asta în general de adult nu este chiar atât de spectaculoasă. Cu timpul inocența copilăriei dispare și realitatea începe să își facă simțită prezența tot mai mult.
          Copil fiind îmi plăceau foarte mult zilele de naștere. Cadouri, toți prietenii buni adunați la un loc, tortul de ciocolată, preferatul meu, lumânările, muzica și alte elemente care vin la pachet cu ziua de naștere. Le adoram, și întotdeauna așteptam cu nerăbdare ca ziua mea de naștere să sosească cât mai repede. Uneori chiar începusem să număr zilele rămase. Acum toate astea mi se par doar niște copilării. Am început să le urăsc. Cu fiecare zi de naștere care a trecut, îmi readuce aminte că mai mi s-a dus un an din viața asta. Îmi aduce aminte că îmbătrânesc. Cu toate că am doar 19 ani, mă simt mult mai bătrân.
          Mă uit în jurul meu, pe străzi, în parcuri și văd copii care nu se mai aseamană cu generația din care am făcut eu parte. Având alte obiceiuri și altă mentalitate, dacă pot să spun așa. Pe vremea mea... Parcă aș fi bunica când începea să vorbească despre copilăria și viața ei. Să continui, pe vremea mea nu știam ce este ăla telefon, calculator, internet. În vacanțe, mai ales în cele de vară, stăteam de dimineața până seara afară. Jucându-ne fotbal, făcând case pentru melci, plimbându-ne cu bicicletele și multe altele pe care în ziua de astăzi nu le mai văd sau le văd prea puțin la copii din ziua de azi. Faptul ca noile generații nu se mai aseamană cu ce a fost. Asta nu înseamnă că este un lucru rău sau bun. Trecerea timpului se reflectă asupra lor. Dacă e să mă întrebați pe mine dacă generațiile de copii din ziua de azi trăiesc copilăria mai intens decăt cum o făceam noi. Răspunsul meu ar fi nu. Noi nu ne trimiteam mesaje să ne întrebăm prietenii dacă binevoiesc a ieși afară, pur și simplu ne duceam la locuințele lor și strigam din toți plămânii la ei să iasă. Nu ne făceam prieteni noi pe facebook, ci îi întâlneam întâmplător în locurile pe care le frecventam. Nu ne jucam jocuri video, ci ne jucam fotbal, de-a v-ați ascunselea... Nu ne dădeam mari cu noile noastre telefoane, ci ne mândream  cu jucăriile pe care părinții ni le oferise.
          Cum spuneam, faptul că ei nu mai sunt ca noi când eram mici subliniază trecerea timpului și că lumea se află într-o continuă dezvoltare. În bine sau în rău, rămâne de văzut.


marți, 1 martie 2016

Vegetarian VS Meat







                De dimineață, în timp ce îmi savuram hrana de care aveam atâta nevoie, am stat câteva secunde înainte să duc la gură acel piept de pui apetisant și m-am gândit la acea făptură cum era înainte să moară, de fapt înainte să fie ucisă. Apoi a început să mi se întipărească în față fragmente din vremurile petrecute la țară. Mi-am adus aminte de cotcodăcitul găinilor înainte de a se oua, de cântatul cocoșului de dimineață, de câinele meu care se bucura de fiecare dată când mă vedea. De păsările cântătoare, de gălagiosul porc și de multe alte animale care mă înconjurau cu prezența lor. Mi se afișase această lume a animalelor. Frumusețea și inocența lor. Arunc o privire în farfurie la acea bucată de carne. Înfig furculița cu putere în ea, după care o îndrept spre gură. Mmm. Bun, exclam. Iar în timp ce mestec, gândul îmi sare la acel pui, la perioada când putea să respire, să meargă și să se bucure de viață. Un sentiment de vină începe să încolțească în mine. Oare este moral? Puiul ăsta a fost ucis pentru a fi mâncat.
          În fiecare zi animalele sunt ucise și exploatate pentru satisfacerea nevoilor noastre culinare. Găini, iepuri, porci, oi, vaci, cai, rechini, balene și multe alte animale. Dar oare chiar este necesar acest măcel care se produce la scală globală? Oare ne folosește acest consum exagerat de carne? Chiar trebuie să ucidem atăt de mult?
          În prezent, găinile nu mai cresc cum știam noi de la bunici. Adică lăsate libere să zburde, să mănânce râme sau alte chestii de dimineața până seara. Majoritatea puilor pe care îi cumpărăm sunt crescuți înconjurați de gratii, spațiul de mișcare fiindule îngrădit, hrăniți nefavorabil, injectați (pentru a da mai multe ouă și a crește mai repede). Un pui de la bunica creștea în aproximativ trei luni, pe când azi, ei ajung la maturitate în mai puțin de 40 de zile. Dar asta deja cred că cunoașteți deja. Vi se pare normal? Nu, nu este. Dar totuși îi mâncăm. Mai e ceva, nou nascuții de sex masculin sunt trecuți printr-un blender. Îngrozitor!
          Exploatate la maxim sunt și vacile. Mereu însămânțate artificial pentru a da naștere de viței. Îi sunt luați pentru  a nu consuma laptele pe care trebuie să îl extragă. Când vaca nu mai poate da lapte, sau nu mai poate da naștere, este tăiată, văndută și transformată în hamburgeri.
          Dar de ce v-am spus astea? Vroiam doar să subliniez cruzimea oamenilor față de animale. Iar această cruzime nu se manifestă doar asupra animalelor, ci și asupra naturii, a semenilor și a tot ce îi înconjoară. Este trist dacă stai căteva minute să reflecți. This is the reality! Putem face însă ceva să împiedicăm asta? Da, putem! Iar primul pas cred ca este conștientizarea. Să fim conștienți de tot ce se petrece în jurul nostru.
          Schopenhauer spunea că nouă zecimi din fericirea noastră se bazează pe sănătate. Întradevăr, daca nu am beneficia de sănatate, am mai fi cu adevărat ferciți? Modul în care alegem să ne hrănim poate decurge în favoarea sau în defavoarea noastră. În ziua de azi cred că circulă o mulțime de informații eronate despre alimentație. Media joacă un rol destul de important în această privință. Ați observat la ce se face publicitate. McDonalds, Burger King și altele. Vă inchipuiți deja cât sunt de folositoare corpului. Rezultatele nu sunt greu de remarcat. Medicina se axează prea mult pe simtome și tratamente și din păcate pun prea puțin accent pe mijloacele de prevenire. Unii poate cred că evitarea cărnii ar contrazice fiziologiei și nutriției. Dar am citit ceva recent care sugerează contrariul. La om, dantura și tubul digestiv seamănă mai mult cu al erbivorelor.
          Foarte mulți cred și sunt convinși că, pentru a obține proteinele necesare, e nevoie de carne,ouă, produse lactate. Adevărul este că nu avem nevoie de un numar imens de proteine. Consumul excesiv diminuează depozitele de calciu, spun unele surse... O populație care consumă un număr foarte mare de proteine animale sunt eschimoșii și aceștia ar avea o rată de mortalitate destul de ridicată. Consumul exagerat de carne întradevăr generează o mulțime de boli. De exemplu, ifarctul miocardic care este pornit din cauza grasimilor aflate în corp.
          Nu încerc sa influențez pe nimeni. Este greu de demitizat acest subiect al cărnii (pentru că se cere argumente tari).  Fiecare alege ce să mănânce, și știe ce este mai bine pentru el. Dar eu consider că sunt mult mai multe avantaje care vin impreună cu dieta vegetariană. Prin dietă mă refer la un stil de viață. Nu uitați ca sănătatea cere respectarea unor legi și suntem ceea ce mâncăm.

          Pentru cei care v-am facut să vă gândiți puțin la alimentația inteligentă pe care ar trebui să o abordăm cât mai mulți o să vă las o rețetă minunată cu care să începeți și pe care o îndrăgesc foarte mult.
          Fulgi de ovăz cu banane!







          O rețetă foarte simplă. Pentru asta aveți nevoie de fulgi de ovăz (oat flakes) lapte și banane. Opțional puteți adauga alte fructe atât prospete cât și confiate sau migdale, nuci, semințe de dovleac.
          Mod de preparare: La o cana de fulgi de ovăz se adaugă în recipentul in care preparați termic o cană și jumatate de lapte sau apă. Se lasă pe foc până începe să fiarbă. În acel moment când apa începe să facă  "bulbuci" adaugati fulgii de ovăz și amestecați într-un mod constant timp de 3-5 min. până marea majoritate a laptelui sau a apei dispare. Opriți focul, si puneți compoziția intr-un bol. Amestecați cu fructele și cu semințele selectate și este gata. Fantastic! Cheap, Fast and Easy!

         
          .